Atacurile cresc ca frecvență și sofisticare, dar reziliența nu înseamnă „magie scumpă”: înseamnă să-ți alegi infrastructura potrivită (ex. un server VPS bine configurat în locul unui shared aglomerat), să ai backup-uri testate (proceduri clare de backup & restore), să pui în față un WAF/CDN și să automatizezi patch-urile, monitorizarea și răspunsul la incidente.
De ce să te preocupe (acum) securitatea cibernetică
Orice site are valoare: date de clienți, reputație, SEO, venituri din lead-uri sau vânzări.
În 2025, principalele riscuri pentru site-urile comerciale sunt: ransomware, phishing-ul pe conturile de administrare, DDoS la nivelul aplicației, credential stuffing (parole reciclate), injection (SQLi/XSS) și compromiterea dependențelor din lanțul software.
Lucrul bun: 80% din risc se reduce cu alegeri infrastructurale corecte și operațiuni disciplinate (găzduire web securizată, backup, patching, acces cu privilegii minime, monitorizare).
Tipuri de atac cibernetic
Ransomware (blocare cu parolă) & “wiper” (ștergere)
Cineva îți criptează sau șterge site-ul și datele. Singura plasă reală de siguranță este un backup testat periodic, cu procedură clară de restaurare, diferența dintre „site căzut două săptămâni” și „revenit în câteva ore”.
DDoS (trafic fals care te sufocă)
Valuri de vizitatori falși fac site-ul lent sau îl doboară. Pui un scut în față (serviciu de protecție/WAF), limitezi încercările pe zone sensibile (ex. login), activezi cache pentru pagini și te asiguri că poți mări rapid resursele.
Atacuri pe parole
Parole refolosite sau furate sunt încercate pe conturile tale. Folosești parole unice și puternice (manager de parole), activezi autentificarea în doi pași (MFA) peste tot și rotești periodic cheile de acces.
“Injection” (comenzi rău-voitoare prin formulare/URL)
Prin câmpuri de formular sau linkuri se trimit comenzi pe care site-ul nu ar trebui să le accepte. Ții totul la zi, rulezi verificări automate de securitate, validezi/filtrezi intrările și pui un filtru la intrare (WAF) care blochează cererile suspecte.
Probleme din “lanțul de furnizori” (pluginuri/teme/servicii terțe)
O extensie sau un serviciu extern compromis îți afectează site-ul. Folosești doar ce îți trebuie, verifici sursa, ții totul actualizat și acorzi permisiuni minime. Dacă pornești acum un site, alege o ofertă de creare site care include deja aceste măsuri de bază.
Phishing & “păcălirea oamenilor”
E-mailuri sau mesaje credibile te conving să divulgi parole sau acces. Stabilești reguli simple, instruiești echipa, activezi MFA peste tot și nu deschizi linkuri/atașamente suspecte.

Etapele unui atac cibernetic
Un atac informatic trece, de obicei, prin mai multe pași. Dacă îi cunoști, poți opri atacul mai devreme.
1. Recunoaștere
Atacatorul „studiază” ținta, colectează informații și caută puncte slabe în infrastructură sau în comportamentul utilizatorilor.
2. Pregătire
Își construiește arsenalul: malware, scripturi, parole furate sau alte instrumente necesare pentru a exploata vulnerabilitățile descoperite.
3. Livrare
Încearcă să trimită „arma” către sistemul tău prin e-mailuri de phishing, site-uri compromise sau dispozitive infectate (ex. stick USB).
4. Exploatare
Rulează codul malițios și profită de breșele existente pentru a obține acces inițial în sistem.
5. Instalare:
Își asigură persistența prin backdoor-uri sau programe care pornesc automat la boot, astfel încât să rămână activ pe termen lung.
6. Comandă & Control
Creează o conexiune cu serverele sale externe pentru a controla de la distanță dispozitivul compromis și a putea transmite comenzi.
7. Acțiune asupra obiectivelor
Își atinge scopul: fură date, blochează servicii, șantajează sau folosește resursele tale pentru alte atacuri.

De ce contează
Cunoașterea acestor pași te ajută să pui măsuri la fiecare nivel (filtre anti-phishing, actualizări, antivirus/WAF, monitorizare și backup), crescând șansele să detectezi, blochezi și limitezi un atac înainte să producă pagube.
Ce ar trebui să faci:
Monitorizare și alerte (bazele)
Configurează loguri centralizate și sincronizează timpul pe toate sistemele ca să poți corela evenimentele. Stabilește alerte pentru: multe autentificări eșuate, crearea/modificarea fișierelor în webroot, crearea de useri/chei noi, schimbări de permisiuni, spike-uri de trafic, conexiuni ieșite către IP-uri rare/țări neobișnuite, execuții de procese suspecte. Păstrează minim 90 de zile de loguri căutabile și arhive pe 1 an.
Corelare (de la semne izolate la „poveste”)
Construiește reguli „dacă-atunci” care leagă evenimente aparent separate: 20+ loginuri eșuate din același IP + 1 login reușit la scurt timp = posibil credential stuffing; Upload de fișier + execuție de proces din webroot = posibil webshell.
Triage rapid (ce verifici prima dată)
Verifică: ce asset e atins, ce date ar putea fi afectate, ce identități/permisiuni are procesul compromis, dacă există persistență (task-uri la boot, chei API noi), ce trafic ieșit a apărut imediat după alertă. Notează tot (timp, acțiuni, rezultate), jurnalul de incident e aur.
Izolare și limitare (stop pierderile)
Scoate instanța din rețea sau mut-o într-un VLAN de carantină; taie sesiunile active; dezactivează temporar conturile/cheile suspecte; blochează IP-urile la edge. Nu șterge probele, fă imagini/log-dump înainte de curățare; vei avea nevoie pentru analiză și, la nevoie, pentru conformitate.
Eradicare (curățenie completă)
Elimină backdoor-urile, resetează parolele și rotește cheile/token-urile (cloud, Git, Stripe, e-mail). Actualizează sistemul și dependențele, reinstalează din imagini curate dacă ai dubii. Scanează la nivel de cod pentru vulnerabilități cunoscute (SAST/DAST) și rulează o verificare de integritate a fișierelor.
Recuperare controlată (revenire fără surprize)
Restaurează din backup testat (ideal: regulă 3-2-1-1-0: 3 copii, 2 medii diferite, 1 off-site, 1 copie imutabilă/offline, 0 erori la verificare). Pornește serviciile etapizat, sub monitorizare mărită. Ține un „change freeze” până confirmi că nu mai există anomalii.
Comunicare și conformitate
Pregătește din timp șabloane pentru: notificarea internă (echipă/management), mesajul către clienți (dacă e cazul) și nota către autoritatea de protecție a datelor dacă incidentul implică date personale. Faptul că ai un plan clar reduce haosul și greșelile în momentele critice.
Alege un server VPS
Un VPS (server virtual privat) îți oferă mai mult control decât un hosting partajat: poți instala soluții de monitorizare, poți seta reguli de securitate și ai resurse dedicate doar pentru tine. În cazul unui incident, ai mult mai multe șanse să detectezi și să limitezi atacul la timp.
Securitatea începe de la găzduirea web
Reziliența provine dintr-un sistem simplu, care include un server VPS bine configurat, backup-uri verificate, WAF/CDN în față, patch-uri și monitorizare alertă. Acest lucru reduce riscul cu 80% și vă ajută să reveniți rapid în cazul în care ceva se întâmplă. Când vorbiți despre prețul unui site web, nu vă limitați la design și pagini; luați în considerare întotdeauna infrastructura și funcțiile care vă protejează veniturile, cum ar fi VPS, securitate, backup și răspuns la incidente. Un „site ieftin” lipsit de aceste caracteristici ar putea costa cel mai mult: reputație, date și zile pierdute offline. Alegeți o ofertă care consideră securitatea ca o componentă esențială a produsului, nu o opțiune suplimentară.